Disciplina Interioară

 



Pe măsură ce mă îndruma în deprinderea tehnicilor Artelor Orientale, Sensei mi-a dăruit foarte multe Cuvinte de Folosință. Au trecut mai mult de patruzeci de ani de atunci și cuvintele sale continuă să reverbereze în ființa mea cu și mai multă putere ca în clipa rostirii lor. Glasul său înveșmânta fiecare cuvânt în bucuria dăruirii, în împlinirea împărtășirii unei Cunoașteri vechi de sute și mii de ani: „vei pierde tot ceea ce nu dăruiești, vei fi prizonierul tuturor celor de care nu te detașezi și vei fi strivit de ura ta pentru tot ce nu iubești.” Fiecare cuvânt al său deschidea porțile unui univers ce îmi era cu totul necunoscut. Uneori nu înțelegeam și simțeam că Sensei știa că nu am înțeles. Mă îndruma cu Iubire să mă așez și să permit Meditației să mă învăluie, să mă eliberez de furtunile minții și să mă ridic în Liniștea Inimii mele. Mă îndruma să îmi așez mintea în Ascultarea Inimii. Îmi dăruia o Cale pe care am ales să o urmez, Calea Disciplinei Interioare.

Sensei mi-a dăruit cu mult mai mult decât o Cale de urmat, mi-a dăruit o serie de metode prin care mult mai târziu, am reușit să ascult Șoaptele Firii Înconjurătoare, să ascult și să înțeleg Șoaptele Pădurii, Șoaptele Ființelor, Șoaptele Munților, ale Apelor și ale Vântului. M-a îndrumat cum să îmi cultiv Atenția și cum să o focalizez permanent pentru a dobândi înțelegerea Armoniei Manifeste dintre Principiul Schimbării Dinamice și Ordinea Universală a Ființării. Această Atitudine de Atenție Alertă generează și potențează Înfăptuirile Conștiente folosind Energia Infinită a Eterului. „Pentru a cunoaște și pentru a putea păstra în fiecare clipă și în orice fel de împrejurarea această Atitudine, lucrează permanent cu tine până ce vei realiza Unitatea dintre Energia Vitală, Minte și Trup.” Așa îmi dăruia în cuvinte cu rost, cel care m-a îndrumat direct mai bine de zece ani și în spirit, întreaga viață.

Într-una din zile, după un antrenament istovitor pentru mine cel de atunci, Sensei mi-a dăruit această rostire: „Credința, Încrederea și Certitudinea sau încrederea totală în puterea infinită a ființei tale sunt cheile Mărețelor Înfăptuiri. Poți cocheta cu credința, că poți înfăptui orice, dar dacă nu vei începe să te deplasezi în direcția înfăptuirii, nu vei înfăptui niciodată ceva cu adevărat măreț. Apoi, treptat, dacă vei alege să îți împlinești visul, credința ta se transforma în încredere și vei începe să te deplasezi în direcția înfăptuirii. Vei începe să te gândești la un proiect măreț și să îl creionezi. Tot lucrând la propriul proiect măreț, vei hrăni în interiorul tău sămânța certitudinii și din clipa în care acea sămânță va germina, vei deveni conștient de adevărata ta putere interioară infinită și de faptul că vei înfăptui acel Proiect. Certitudinea din interiorul tău îți va deschide total Porțile Puterilor Infinite de Înfăptuire.”

Povestea celor care înfăptuiesc este întotdeauna diferită de povestea celor care povestesc și ascultă poveștile altora, a celor care pierd vremea vieții lor în nimicuri nefolositoare propriei evoluții. Diferența o face disciplina, auto-disciplinarea vieții. Calea aceasta a auto-disciplinării nu are nimic nefiresc în ea. Nu este o auto-impunere a unui mod de viață. Dacă ar fi astfel, atunci ar fi o auto-agresiune care nu doar că nu va aduce vreodată vreo împlinire a vreunui vis, ci va atrage o stare de oboseală cronică, o stare de pierdere accelerată a Energiei Vieții. Este firească auto-disciplinarea și ne aduce beneficii uriașe și sporuri de energie pe care nici nu le putem cuantifica, doar atunci când imboldul vine din inimile noastre, nu din minte. Auto-disciplinarea forțată, cea care se naște din valorile pe care mintea noastră neaflată încă în Ascultarea Inimii noastre, le urmează, ne sabotează pur și simplu orice energie de înfăptuire. Primul pas pe Calea auto-disciplinării, este așezarea cu Iubire a minții în Ascultarea Inimii. În acest fel eliminăm definitiv orice fel de auto-agresiuni pe care le pot naște mințile noastre. Inimile noastre nu cunosc impunerea, forțarea, agresiunile de orice fel ar fi acelea, pentru că inimile noastre sunt doar Iubire, nimic altceva, doar Iubire. Ascultarea mesajelor inimii noastre și înțelegerea lor se numește Intuiție. Menirea minții este de a le urma întocmai, nu de a le judeca și nega prin mii de argumente izvorâte din valorile nefirești cu care s-a încărcat în timp. Menirea minții este de a pune în operă, de a înfăptui prin puterea sa logică de organizare. Mintea este un calculator foarte folositor. Atât.

Poate că la început auto-disciplinarea ne pare că este o cale dificilă, uneori imposibil de urmat, pentru că mintea nu ne dă pace și ne tot îmboldește cu tot felul de curiozități nefolositoare, neproductive și mai ales, mari consumatoare de timp. Când ești copil sau adolescent îți este aproape imposibil să stai să citești o carte, atunci când auzi zarva celor care „bat mingea pe maidan”. Este firesc să fie așa și toți avem experiența aceasta în „valijoara” noastră, dar dacă ne-am propus să citim în fiecare zi doar o sută de pagini să zicem și abia după aceea să ieșim la joacă, sport, întâlniri cu prietenii, atunci bucuria a ceea ce vom face, va fi cu mult mai mare și vom ști în interiorul nostru că în același timp, am făcut ceva util și pentru viitorul nostru, pentru evoluția noastră. Satisfacția noastră și informațiile pe care le vom dobândi prin lectură, vor îndepărta treptat de la noi nerăbdarea de a ieși pe-afară cu sau fără vreun rost anume. Încet și cu atenția focalizată pe propria noastră viață, practicând o tehnică sau alta, petrecând un timp folositor cu noi înșine ori în familie, vom înțelege ce bucurii și ce beneficii putem dobândi studiind, practicând, discutând subiecte folositoare, lucrând la Visul nostru, la materializarea Potențialului Infinit aflat în stare latentă în Interiorul nostru. Vom înțelege că răbdarea, consecvența, perseverența sunt atitudini folositoare și atunci toate acestea nu ne vor mai părea ceva infernal de greu de urmat, ci plăcute minții și inimii noastre. Această atitudine responsabilă față de noi înșine, nu exclude în nici un fel jocul, petrecerea unui timp plăcut împreună cu prietenii, hoinăreala prin locurile care ne plac și ne atrag.

Disciplina Interioară ne va ajuta în clipele în care vom traversa ceva care va avea o încărcătură dureroasă, deprimantă, demobilizatoare, apăsătoare, un eveniment din viața noastră care va avea încărcătura senzației de neputință. Sensei mi-a spus destul de des, că „menirea Artelor Orientale este de a te ajuta să-ți descoperi și să-ți dezvolți un spirit de neclintit.” Mi-a spus de nenumărate ori să lucrez cu mine însumi în această direcție, „pentru că dacă te vei lăsa prins în capcanele slăbiciunilor de orice fel, te vei elibera cu greu de acolo și cu multă suferință.” Îmi spunea să fiu în permanență pregătit pentru orice fel de situație, pentru orice fel de schimbare, pentru ca atunci când se va petrece ceva cu adevărat neașteptat sau cu adevărat important sau înălțător chiar, în viața mea, va trebui să îmi păstrez calmul perfect, pentru că doar așa voi putea să ajung să fiu cu adevărat un spirit de neclintit. Am înțeles, că Spiritul Artelor Orientale este îndrumarea către propria ființă, către cunoașterea și înțelegerea propriei existențe, către cunoașterea și înțelegerea Firii Înconjurătoare, către împlinirea propriilor visuri, către dobândirea unei vieți împlinite.
În trei situații, această Atitudine mi-a salvat viața. De două ori am reușit să mă auto-salvez de la înec și o dată am scăpat cu o rană superficială de o scurtă rafală trasă de foarte aproape.

Menirea Artelor Orientale este dobândirea Păcii Interioare, este Evoluția Individuală prin Disciplinarea Interioară, prin disciplinarea minții și a trupului. Menirea Artelor Orientale este dobândirea Măiestriei Interioare a Ființării, iar esența lor este Perfecțiunea Manifestării. Taina cea mare a Artelor Orientale este Iubirea. Practicându-le înțelegi că Artele Orientale sunt o Cale prin care ajungi să înțelegi Armonia Perfectă a Universului și că Armonia Întregului este o Manifestare a Iubirii, că dobândirea Păcii Interioare este o Manifestare a Iubirii și că menirea ta este să dăruiești mai departe ceea ce ai primit de la Sensei și prin el, de la toți înaintașii săi, de la Înțelepții Antichității Abisale. a

Mulțumesc, Sensei!

Paul Buică

Foto: https://pixabay.com

Comentarii

Cele mai citite articole:

Cu sau fără noi..

Vezi-ți de treaba ta!